Iubiți frați și surori în Domnul,
Vă pun la dispoziție două mari ediții/traduceri ale Sfintelor Scripturi: prima ediție a Bibliei românești din 1688, ediția tipărită la comemorarea a 300 de ani de la apariție, transliterată din alfabetul chirilic în cel latin, pe care o puteți descărca aici și Biblia Sinodală din 1914, ultima ediție care a folosit Septuaginta ca sursă pentru cărțile Vechiului Testament, următoarele traduceri folosind Vechiul Testament, ediția masoretică. Biblia din 1914 a fost scanată și tipărită în 2008 de Editura AMD, București (stiliști, însă au tipărit scanarea, modificând doar imaginile și adăugând prima pagină și un cuvânt înainte pe care le-am scos, după ce am verificat cu un exemplar original din 1914 pentru veridicitatea ediției) și o puteți descărca de aici.
În cele ce urmează, vă las să lecturați un articol preluat de pe RoBiblia, cu toate edițiile Bibliei, apărute în limba română. Cele subliniate de mine sunt bune de citit, restul au o traducere îndoielnică sau rătăcitoare.
Traduceri ale Bibliei in limba română
Scrierea in limba română inainte de 1858, adica pana la domnitorul Alexandru I. Cuza, era cu caractere chirilice. Asadar, si traducerile Bibliei pana la acea data au fost cu litere chirilice. Dupa anul 1858, Biblia a fost tiparita cu alfabetul latin.
1.Cea mai veche carte scrisa gasita pe teritoriul Romaniei si pastrata pana in zilele noastre este "Evanghelistul" slavon al lui Nicodim.
2.Traducerile cele mai vechi, roade ale unor osteneli anonime - este nominalizat, aici, de catre Nicolae Iorga, preotul Constantin, de loc din Roman, la 1438 - constituie corpusul unor texte din secolele XV-XVI. Regasim, intre ele, fragmente din Faptele Apostolilor, din Epistole si, evident, Psaltirea (Codicele Voronetean, Psaltirea Scheiana, Psaltirea Hurmuzaki, Psaltirea Voroneteana).
3. Evangheliarul Slavo – Român 1551-1553, imprimat la Sibiu de Filip Moldoveanu, este cel mai vechi text tiparit al Noului Testament in limba romana, aflat astazi la Sant Petersburg. Traducerea din greaca a lui Coresi, un diacon din Targoviste, care avea o tipografie la Brasov. El a tradus si a tiparit Evangheliile Noului Testament. Traducerea lui a fost numita Evangheliarul, si aceasta a fost a doua carte tiparita in limba romana. Este important de observat ca el a folosit un manuscris husit, din cele folosite in Moldova si Maramuresul brazdate de ideile Reformei.
4.Prima tiparitura romaneasca a fost Catehism (Lutheran), care a vazut lumina tiparului probabil in 1544 la Sibiu, prin contributia nemijlocita a lui Filip Moldoveanu, iar in 1559 Coresi a tiparit un alt Catehism (Lutheran) la Brasov. Evangheliarul a fost una din cele mai importante lucrari ale lui Coresi. Unii dintre istoricii de mai tarziu explica zelul sau pentru Evangheliar prin faptul ca acesta ar fi fost o lucrare pentru introducerea protestantismului (luteranismul si calvinismul) intre romani.
5.Evangheliarul din vremea lui Neagoe Basarab, tiparit, dupa unii istorici, prin 1512, din care au ramas doar cateva exemplare. Se stie ca acest Evangheliar a servit ca model pentru Evangheliarul sarbesc. Daca acest Evangheliar a fost tiparit cu adevarat in 1512, atunci acesta este primul, si nu cel al lui Coresi.
6.Faptele apostolilor, traduse tot de Coresi din greaca, au fost tiparite la Brasov, probabil in anul 1563. Ch. Cretu, care a descris lucrarea aceasta in 1885, a dat ca data anul 1570, iar I. Bianu a plasat-o in anul 1563. Un exemplar din traducerea aceasta este in pastrare la Muzeul National de Antichitati din Bucuresti.
7.Psaltirea, o traducerea tot a lui Coresi, tiparita in 1570 tot la Brasov. Un exemplar s-a pastrat la Biblioteca Academiei din Bucuresti.
8.Psaltirea bigota, slavona si romana. A fost facuta tot de Coresi si tiparita la Brasov in 1577. Din ea exista doua exemplare, unul la Muzeul National de Antichitati, si altul la Biblioteca Academiei Romane din Bucuresti.
9.Geneza si Exodul. Tiparirea a fost facuta de Serban, fiul lui Coresi, ajutat de studentul Marian si tiparita la Orastie prin 1582 (de aceea lucrarea este cunoscuta sub denumirea de "Palia de la Orastie"). Traducerea a facut parte probabil dintr-un plan al traducerii intregului Vechi Testament, fiind opera unor carturari banateni si ardeleni (Efrem Zakan, Stefan Herce, Moise Pestitel si Archirie), care se folosesc inclusiv de versiunea maghiara a lui Heltai Gáspár (Cluj, 1551), pe langa Septuaginta, Vulgata si un text ebraic incert.
10.Noul Testament 1648 de la Balgrad (Alba Iulia), a fost tradus in intregime in limba romana de calugarul Silvestru, iar dupa moartea lui a fost completat de altii. Traducerea are o dedicatie facuta domnitorului George Rakoczy, de arhiepiscopul Stefan - primul conducator de etnie romana a bisericii reformate (calvine) romanesti din Transilvania. A fost tiparit in 1648 la Balgrad (Alba Iulia). Se pastreaza la Biblioteca Academiei Romane din Bucuresti.
11.In secolul al XVII-lea, Alba Iulia devine un adevarat centru tipografic unde se imprima carti de cult in slavona mai intai, iar ulterior in limba romana. Aici va apare o Psaltire (1651), tradusa direct din ebraica, precedata insa de prima versiune romaneasca integrala a Noului Testament (1648), considerata unanim de catre specialisti drept "una dintre pietrele fundamentale pe care s-a cladit, in secolele urmatoare, limba romana literara".
12.Concomitent, in Moldova si in Muntenia sunt publicate si raspandite pe arii foarte extinse traduceri de mare valoare, cum ar fi: Evanghelia Invatatoare (1642), Psaltirea in Versuri, 1673, publicata la Uniev in Galitia, prima opera poetica de mari dimensiuni din cultura romana, si Psaltirea de-nteles ale lui Dosoftei, iar vrednicul spatar Nicolae Milescu se ostenea cu talmacirea Vechiul Testament (1667).
13."Cartea de cantece" a lui Gaspar Heltai, 1571-1575 a fost prima lucrare imprimata in limba romana, cu caractere latine - de mare folos pentru planul misionar de reformare a Bisericii romanesti din Transilvania.
14.Evangheliile, tiparite de Teodosie, mitropolitul Valahiei in 1682 la Bucuresti, cu o dedicatie printului Tarii Romanesti, Ioan Serban Cantacuzino.
15.Faptele si Epistolele, tiparite tot de Teodosie in 1683, la Bucuresti. Dedicatia este tot pentru Serban Cantacuzino.
16. Sfânta Scriptură de la Bucuresti - 1688.
Tipărirea Bibliei de la Bucureşti s-a realizat în timpul domnitorilor Şerban Cantacuzino (1678-1688) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714), ambii iubitori de credinţă şi cultură. Pregătirile pentru editare au început în jurul anului 1682, cu strângerea materialelor necesare şi alcătuirea grupului de cărturari însărcinaţi cu această lucrare, dintre care amintim pe arhiepiscopul Ghermano de Nisa (directorul Academiei Greceşti din Constantinopol), Sevastos Kymenites (directorul Şcolii Greceşti din Bucureşti) şi fraţii Radu şi Şerban Greceanu. Corectura textului a fost încredinţată fostului episcop de Huşi, Mitrofan. Tipărirea s-a început la 5 noiembrie 1687 şi s-a încheiat la 10 noiembrie 1688.
Biblia de la Bucureşti reprezintă o operă de mari proporţii pentru vremea în care a fost tipărită: are 944 de pagini, format mare. Textul este imprimat cu litere mici, chirilice, dispus pe două coloane, cu excepţia celor două prefeţe unde există o singură coloană. Scrierea folosind caractere chirilice era un lucru obişnuit pentru acea vreme; ea se va menţine până în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când va fi înlocuită cu alfabetul latin.
Pagina de titlu oferă informaţii referitoare la cei care au contribuit la apariţia lucrării, dar şi la scopul pentru care s-a tipărit: „Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură ale cei vechi şi ale cei noao leage toate care s-au tălmăcit dupre limba elinască spre înţeleagerea limbii rumâneşti, cu porunca prebunului creştin şi luminatului domn Ioan Şărban Cantacozino Basarabă Voievod şi cu îndemnarea dumnealui Costandin Brâncoveanul, marele logofăt nepot de sor al Măriei Sale, carele, după prestăvirea acestui mai suspomenit domnu, Putearnicul Dumnezău, den aleagerea a toatei Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia şi stăpânirea a toată Ţara Ungrovlahiei. Şi întru zilele Măriei Sale s-au săvârşit acest Dumnezăiesc lucru. Carele şi toată cheltuiala cea de săvârşit o au rădicat. Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureştilor în vremea păstoriei Preasfinţitului părinte Chir Theodosie mitropolitul ţării şi exarhu laturilor şi pentru cea de obşte priinţă s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la facerea lumii, 7197, iară de la spăsenia lumii, 1688, în luna lui noiembri în 10 zile“. Pe versoul paginii de titlu este stema lui Şerban Cantacuzino, însoţită de opt stihuri dedicate domnitorului de către logofătul Radu Greceanu.
Biblia de la Bucureşti a devenit punct de referinţă pentru toate traducerile textului Sfintei Scripturi care i-au urmat: Biblia de la Blaj (1795), Biblia de la Petersburg (1819), Biblia de la Buzău (1854-1856), Biblia de la Sibiu (1856-1858) etc.
Biblia din 1688 conţine, în afara cărţilor canonice, şi o carte apocrifă: „A lui Iosip la Macavei carte, adecă despre singurul ţiitoriul gând“. Este vorba de lucrarea „Despre raţiunea dominantă“ atribuită lui Iosif Falviu, tradusă în româneşte de Nicolae Milescu. Aceasta este prima lucrare de filozofie tradusă în limba română.
Importanţa Bibliei de la 1688, dincolo de aceea esenţială de a pune la dispoziţia românilor textul integral al Sfintei Scripturi, constă şi în faptul că, circulând în toate provinciile româneşti, a contribuit la formarea limbii literare şi, totodată, la menţinerea unităţii de limbă.
La împlinirea a 300 de ani de la apariţie, Biblia lui Şerban a fost retipărită, ca ediţie jubiliară, în facsimil şi transcriere la Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Iniţiativa a aparţinut patriarhului Iustin Moisescu (1977-1986) şi a fost dusă la bun sfârşit de patriarhul Teoctist (1986-2007). Comisia de specialişti căreia i s-a încredinţat această lucrare a fost coordonată de acad. Ioan C. Chiţimia († 1989). Ediţia jubiliară a fost lansată atât la Bucureşti, cât şi la Geneva, Viena şi Tesalonic.
Cu prilejul apariţei ediţiei jubiliare, patriarhul Teoctist sublinia în Prefaţa lucrării: „anul 1988 este pentru ierarhii, slujitorii şi dreptmăritorii creştini, de pe toate plaiurile româneşti, prilej de omagiere a tuturor celor ce au contribuit la apariţia Bibliei de la Bucureşti. Şi cel mai ales omagiu pe care îl putem aduce acestor vrednici înaintaşi este reeditarea ştiinţifică a acestei Biblii, oferind cititorilor de azi textul de la 1688 - în facsimil -, precum şi transcrierea acestuia în alfabet latin, pentru ca astfel să se poată constata caracterul ei de document de consolidare a limbii româneşti, şi, totodată, pentru ca acesta - textul de la 1688 - să poată fi pus la îndemâna cercetătorilor, spre a-l studia sub felurite aspecte. Reeditarea de acum a Bibliei de la Bu-cureşti este un act de restituire integrală a unui document al dăinuirii şi îndreptăţirii noastre istorice, către urmaşii legitimi ai înaintaşilor care i-au asigurat o intrare triumfală în istoria culturii noastre naţionale“. O nouă ediţie a văzut lumina tiparului în 1997.
17.Noul Testament tiparit de Antim Ivireanu, episcop, apoi mitropolit. A fost tiparit la Bucuresti in 1703. (Din acesta au mai fost tiparite editii la Bucuresti, in 1723, 1742, 1750, 1760, 1775; la Ramnic in 1784; la Iasi, in 1762, 1794; la Blaj, in 1765, 1776. Tot din Noul Testament au fost tiparite Faptele si Epistolele separat, la Bucuresti, in 1743, 1764, 1774, 1784; la Iasi, in 1756, 1791; la Blaj, in 1767.).
18.1690-1713, "Psaltichia" lui Filothei, de mare importanta practica, datorita traducerii textului slavon in romaneste ,in paralel cu sincronizarea notatiei muzicale bizantine.
19.Sfintele Scripturi, traducere noua de Samuil Micu Klein la Blaj, in 1795 (cunoscuta si ca "Biblia de la Blaj"). Au fost introduse titlurile pe actiuni, o adresa catre cititori, o introducere si o erata. Editia aceasta are adaugate si cartile apocrife. (Din aceasta lucrare au mai aparut intre 1795 si 1817 urmatoarele editii: Evangheliile, tiparite la Budapesta in 1799 si 1812; la Blaj, in 1816. Faptele si Epistolele, la Blaj, in 1802. Psaltirea, la Bucuresti, in 1796; la Moviloau in 1796; la Sibiu, in 1799, 1801, 1804,1805, 1811; la Iasi, in 1802; la Brasov, in 1807, 1810, 1812; la Budapesta, in 1808; la Blaj, in 1809.).
20.Noul Testament tiparit la St. Petersburg, in Rusia, in anul 1817, apoi intreaga Biblie, la 1819 - o reeditare a textelor lui Samuil Micu Klain. A fost tiparita in 500 de exemplare si stim ca a costat 300 de lire sterline - ambele tiparite cu sprijinul ortodocsilor rusi (Societatea Biblica Rusa s-a fondat la 1812 la Petersburg - patronand multe alte editii ale textelor sfinte in limba romana.
21.1818 - "Noul Testament" iar la 1821 "Evanghelia", la Manastirea Neamtului, ambele cu sprijinul Mitropolitului Veniamin Costachi, care a infiintat aici o tipografie.
22.In 1824 Veniamin Costache a tiparit la Iasi o editie a acestui Nou Testament in trei volume.
23.Evangheliile au aparut la Buzau in 1834, in 6000 de exemplare cu copertile frumos ornamentate. Nu ni se indica traducatorul.
24.Sfanta Scriptura de la Buzau (1854-1856), unde episcopul Filohei revizuieste textul Bibliei lui Samuil Micu si al Bibliei de la Bucuresti, in cinci volume.
25.Noul Testament tiparit la Smirna intr-o tipografie a unei misiuni americane in 5000 de exemplare. Ni se indica doar faptul ca a fost tiparit la dorinta episcopilor din Valahia, in anul 1838, dupa un exemplar dat de catre acestia. A fost reluata in trei editii la Iasi si doua la Bucuresti.
26.Vechiul Testament tiparit tot la Smirna de un preot cu numele de Ioan, in 1839.
27.Noul Testament tiparit tot la Smirna, in 1846, si aceeasi traducere a fost tiparita la Iasi in 1847, in 1854 si in 1857, iar la Bucuresti in 1859 si 1863.
28.Sfanta Scriptura tiparita la Sibiu (1856-1858), tiparita cu litere mari, avea 920 de pagini si a aparut sub purtarea de grija a lui Andrei Saguna, unde se tine seama de Septuaginta, de Noul Testament de la Balgrad si de Biblia de la Bucuresti, cuprinde 100 de ilustratii si, pe deasupra, este difuzat la un pret foarte accesibil.
29.In 1859 apar la Paris primele cinci carti biblice, in versiunea lui Ion Heliade Radulescu, cu ilustratii pioase, notite istorice, filozofice, politice, literare si, fapt cu totul deosebit, imprimate cu litere latine.
30.Noul Testament, editia a VI-a (dupa traducerea tiparita la Smirna, in 1838), tiparit la Bucuresti, in 1859, in 5000 de exemplare.
31.Geneza, tiparita la Bucuresti, in 1859, o noua traducere de Constantin Aristia. Tirajul a fost de o mie de exemplare. A folosit pentru prima data caracterele latine, toate celelalte editii folosind literele chirilice.
32."Biblia Sacra si Psalmii". Aceasta a fost facuta dupa textul din ultima editie elenica, recorectata cu privire la unii termeni ebraici arhetipi si tradusa de Constantin Aristia la Bucuresti in 1859, cu caractere latine.
33."Isaia", intr-o traducere speciala al lui C. Aristia, a aparut la Bucuresti, in 1860. Tirajul a fost foarte restrans, doar pentru un anumit numar de etimologi.
34.Noul Testament, editia a saptea, dupa textul Noului Testament tiparit la Smirna. A fost o editie tiparita in 1863, la Bucuresti, cu litere romanesti, cu textul aranjat pe paragrafe.
35.Psalmii, tradusi intocmai dupa textul original, lucrare tiparita in 1863 la Bucuresti. Traducerea a fost facuta de Keler, un evreu crestin, angajat de Societatea Biblica pentru Britania si strainatate, si de Stefanides, un grec romanizat. Lucrarea avea 253 de pagini.
36.Psaltirea, tiparita tot la Bucuresti si tot in 1863. Stim ca formatul era de 18x11.5. (Nu cunoastem cine a fost traducatorul).
37.Psaltirea. O traducere a lui Ierome din Iasi, un profesor la Seminarul Teologic Ortodox, tiparita la Bucuresti, in 1866, in formatul de 15,5x11 cm. Avea pe paragrafe insemnari marginale.
38.Noul Testament. A fost tiparit la Bucuresti, in 1867, de Societatea Biblica pentru Britania si strainatate. Formatul era de 15,5x11 cm.
39.Cartea Psalmilor. O traducere dupa textul original, a fost o noua editie revizuita de William Mayer din Iasi. A fost tiparita la Iasi in 1867, tot in formatul de 15,5x11 cm si avea 157 de pagini.
40.Cartea Psalmilor. O noua editie intr-un format mai mic, 12x8 cm, a aparut in 1868, cu textul aranjat pe doua coloane. Se pare ca aceasta editie este prima pe doua coloane.
41."Evanghelia Populara sau Sacra Scriptura a Noului Testament", tradusa dupa originalul grecesc si insotita de "Argumente si reflexiuni morale", de Ghenadie, episcopul de Arges. A fost tiparita in 1868 la Bucuresti. Formatul de 19,5x12,5 cm. In editia aceasta, dupa fiecare capitol se afla notitele.
42.Sfanta Scriptura a Vechiului Testament. O traducere, inceputa de N. Balasescu, un profesor de la Bucuresti, care a reusit sa traduca dupa un text grecesc. De la Geneza la 2 Samuel traducerea a fost facuta de Ierome, dupa textul ebraic. Plangerile lui Ieremia si Ieremia au fost traduse de Ghenadie. Toate celelalte carti au fost traduse de F. Dubau si C. Erbiceanu, dupa textele grecesti si latinesti. Cartile de la 1Samuel la Maleahi au fost revizuite de catre W. Mayer. Toata ortografia s-a bazat pe principiile lui N. Balasescu. Lucrarea a fost tiparita in trei volume: primul, terminat in 1865, Geneza - Rut, in 417 pagini; volumul II, terminat in 1867, 1Samuel - Psalmii, in 534 pagini; volumul III, terminat in 1869, Proverbe - Maleahi in 434 pagini.
43.Noul Testament, o editie revizuita de W. Mayer si tiparita dupa normele noi din gramatica. A fost tiparit la Iasi in 1871 si avea un format mare, 21x14,5 cm. Lucrarea de tiparire a fost facuta de Societatea Biblica Britanica si pentru Strainatate.
44.Sfanta Scriptura, editie noua, revazuta dupa textele originale, pregatita de W. Mayer, iar sectiunea Geneza - Rut a lucrat-o impreuna cu Vasile Palade, un profesor de la Iasi. Editia aceasta a fost fara cartile apocrife, cu textul pe doua coloane.
45.Sfanta Scriptura de la Budapesta (1873) apare sub auspiciile Societatii Biblice Britanice, fiind prima editie inzestrata cu harti.
46.Sfanta Scriptura, tiparita la Iasi de o echipa de teologi romani, in 1874, fara cartile apocrife, cu textul tot pe doua coloane, cu titluri ale textului, si cu referinte la subsolul paginii.
47.Sfanta Scriptura, tiparita la Iasi, in 1874, dar fara referintele de la subsolul paginii. Editia aceasta avea 916 pagini cu un format de 27x19 cm. Editia aceasta a fost cunoscuta ca Biblia de Iasi, sau traducerea Nitulescu, si a fost folosita de crestinii baptisti pana in 1923. Credem ca a fost cea mai raspandita editie de Biblie romaneasca. Lucrarea a fost intreprinsa de Societatea Biblica Britanica, si este prima editie care are titluri pe sectiuni. Traducerea era aceea din Biblia de la Iasi din 1874.
48.Psaltirea, tiparita la Viena in 1875 de Societatea Biblica Britanica.
49.Noul Testament. A fost tiparit la Bucuresti in 1875, dupa textul celui tiparit la Viena in acelasi an. (Alte editii au fost tiparite cu acelasi text in 1897 si in 1905). Parti ale Noului Testament: Evanghelia lui Matei a aparut in 1903, Evanghelia lui Marcu in 1902, Evanghelia lui Ioan in 1904 si 1906.
50.Psaltirea. O retiparire a Psaltirii publicata in romaneste in 1577 de diaconul Coresi. Lucrarea a fost reprodusa si avea si un studio bibliografic si un glosar comparativ facut de Bogdan Petriceicu-Hasdeu. Editura a fost a Academiei Romane.
51.Tomul I. Aceasta Psaltire fost tiparita in 1881, la Bucuresti. Textul avea si Psalmul 151, urmat de cateva poeme. (Titlurile si Prefata au fost datate: Bucuresti 26 dec. 1880, urmand ortografia din cartea "Cuvinte din batrani").
52.Cartea Psalmilor. O editie tiparita la Bucuresti, in 1881, dupa textul editiei de la Viena. Avea 103 pagini, format 12,5x7,5 cm.
53.Noul Testament. A fost tiparit cu aprobarea si binecuvantarea Sfantului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romane, la Bucuresti, in 1887. In "Cuvant inainte" se spune: "Intru marirea lui Dumnezeu, celui in treime laudat si in zilele Maiestatii Sale iubitorului de Cristos regelui Romaniei, Carol I, sub Arhipastoria I.P.S. Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro - Vlahiei, primat al Romaniei si Presedintele S-lui, D.D. Calinic Miclescu".
54.Noul Testament. A fost tiparit in acelasi an, 1887, dar intr-un format diferit. Lucrarea de tiparire a fost facuta tot la Bucuresti.
55.Psaltirea in versuri de Dosoftei, mitropolitul Moldovei 1671-1686), tiparita la Bucuresti, in 1887. Aceasta psaltire a fost publicata dupa manuscrisul original si dupa editia din 1673, sub ingrijirea profesorului I. Bianu, in editura Academiei Romane. Toti Psalmii erau verificati in versul metric, iar Psalmul 151 a fost redat in proza.
56.Psaltirea Scheiana. Tiparita la Bucuresti, in 1889, dupa manuscrisul din 1482, sub ingrijirea profesorului I. Bianu, bibliotecarul Academiei Romane. (Numele de Scheiana i s-a dat fiindca a fost gasita in Biblioteca din Scheii Brasovului.) Lucrarea aceasta a fost tiparita pe o pagina cu litere chirilice, iar pe pagina opusa cu litere romanesti. Toata lucrarea cuprinde 530 de pagini.
57.Tetravanghelul Diaconului Corsei. Lucrarea a fost retiparita la Bucuresti, in 1889, dupa editia prima din 1560-1561, sub ingrijirea arhiereului Gherasim Timus Pitesteanul, cu o prefata de C. Erbiceanu. Lucrarea avea 232 de pagini. Textul nu era impartit pe capitole si versete.
58.Cele Patru Evanghelii, Matei, Marcu, Luca, Ioan, pentru uzul scolilor primare urbane si rurale de ambele sexe. Pe coperta a doua se arata: "Editia conforma textului aprobat de Sfantul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romane". Lucrarea a fost tiparita la Bucuresti, in anul 1893, pe doua coloane.
59.Sfanta Evanghelie tradusa din limba originala, greaca, de dr. N. Nitulescu. Tiparirea s-a facut la Bucuresti, in 1895, de catre Societatea Biblica Britanica. Lucrarea avea numai cele patru Evanghelii, si avea 185 pagini, dispuse pe doua coloane.
60.Noul Testament. In intregime revizuit de N. Nitulescu, tiparit de Societatea Biblica Britanica la Bucuresti, in 1898. Traducerea aceasta a avut cea mai mare raspandire pana in 1923.
61.Cartea Psalmilor. O noua traducere dupa textul original. Nu cunoastem numele traducatorului care a facut-o dupa textul ebraic. Lucrarea avea 133 de pagini, pe doua coloane, si a fost tiparita de Societatea Biblica Britanica. Formatul a fost de 17,5x12,5 cm.
62.Sfanta Scriptura, cu titluri, textul pe doua coloane si fara cartile apocrife. A fost tiparita la Bucuresti, in 1908. Dupa text erau cateva harti biblice. Lucrarea a fost facuta de Societatea Biblica Britanica. Traducerea a fost identica cu aceea de Iasi. Formatul era de 21,5 x 14 cm.
63.Sfanta Evanghelie scrisa de St. Matei. Lucrarea avea 78 de pagini, pe doua coloane, cu titluri, si impartita pe capitole si pe versete. (In anul 1910, au aparut editii uniforme din Marcu pe 78 de pagini, din Luca pe 85 pagini si din Ioan pe 64 pagini.) Si aceasta lucrare este opera Societatii Biblice Britanice.
64.1913 - Noul Testament - editie sinodala.
65. Prima Biblie Sinodala (1914), bazata pe texte deja existente, prezinta variante destul de nefericite pentru cartile poetice, mai ales.
66.1920 - Noul Testament, traducere noua, facuta de tanarul ieromonah Dumitru Cornilescu in perioada 1916-1920 la Stancesti - Botosani, la conacul printesei Ralu Callimachi, dupa izvoare grecesti si cele mai bune traduceri moderne contemporane franceze, germane, engleze, etc.
67. Sfanta Scriptura, intr-o traducere noua, moderna, facuta de Dumitru Cornilescu, tiparita la Bucuresti, in 1921. Dupa ce s-a constatat tot mai mult ca Biblia de Iasi din 1874 a ramas in urma cu expresivitatea limbii romane, printesa Calimachi l-a angajat pe Dumitru Cornilescu, un tanar teolog ce abia a terminat studiile la Facultatea de Teologie din Bucuresti, ca sa faca o noua traducere in limbajul romanesc la zi. Traducerea a fost terminata, si in 1921 ea a vazut lumina tiparului, fiind suportata de Societatea Biblica Britanica. Traducerea aceasta a fost adoptata de toate confesiunile evanghelice si este folosita si astazi. Textul din traducerea aceasta a fost tiparit in nenumarate editii, fie ca Biblie intreaga, fie in parti, adica separate Noul Testament sau Psalmi etc. Limba traducerii a fost si este cea literara, astfel ca poate fi inca folosita.
68.1924 - apare la Neamt prima editie a Evangheliilor, in traducerea noua a lui Nicodim Munteanu, viitorul Mitropolit al Moldovei si Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, protectorul lui Cornilescu ce s-a dezis de opera "prea revolutionara" a studentului sau.
69.Biblia Cornilescu - 1925, editie cu trimiteri, este Biblia standard folosita si astazi de evangheliștii din Romania.
70.1925-1926 Noul Testament, traducere noua, a staretului Manastirii Neamt, Nicodim Munteanu, retras din scaunul episcopal de Husi (si vicar al Mitropoliei Moldovei sub Pimen Georgescu) pentru a oferi Bisericii Ortodoxe Romane Biblia sinodala de care avea atat de mare nevoie, pe fondul "dezertarii protestante" a lui Dumitru Cornilesu, Teodor Popescu si Iosif Trifa, fondatorul "Oastei Domnului" - preotul din Sibiu ce tiparea si difuza in popor "traducerea sectanta" a lui Cornilescu.
71.1927 - Noul Testament, traducere noua, de Grigore Pisculescu - numele adevarat al scriitorului Gala Galaction, de mai tarziu - preot hirotonit in 1922 la biserica Hanul Cotei (Kalinderu) si intrat in 1926, alaturi de arhimandritul Iuliu Scriban, in corpul profesoral al Facultatii de teologie din Bucuresti; cei doi au fost mari contestatori ai lui Teodor Popescu si Dumitru Cornilescu - protagonistii lucrarii de trezire spirituala si de reforma bisericeasca de la parohia "Cuibul cu barza" din Bucuresti.
72.1929, Psaltirea, traducere noua, de Gala Galaction si reputatul ebraist, prof. Vasile Radu.
73.1930, Noul Testament si Psalmii, cu o prefata de Patriarhul Miron Cristea, traducerea Gala Galaction - Vasile Radu.
74.1931, apare o noua traducere a lui Dumitru Cornilescu, dupa originalul grecesc si ebraic, lucrata la Londra si tiparita la Bucuresti, ca o replica la acuzele de parafrazare din prima lui traducere. Este o editie limitata, doar pentru specialisti, cea mai literala traducere romaneasca pe care o cunoastem (unii o numesc ultra - literala, pentru ca nu tine seama prea mult de forma).
75.1931 Noul Testament, al lui Nicodim Munteanu, apare ca o replica a luptei ascutite pentru recunoastere publica ce se dadea pe terenul scrierilor sfinte.
76. A doua Biblie Sinodala (1936), a fost tiparita printr-un compromis intre principalii traducatori ai vremii (Nicodim Munteanu - 23 carti canonice si una necanonica;16 carti canonice si 8 necanonice ale Vechiului Testament, plus 27 carti canonice ale Noului Testament, de Vasile Radu si Gala Galaction).
77.Tot in 1936 apare Biblia de la Neamt, o frumoasa editie ilustrata alcatuita de catre mitropolitul Nicodim, in colaborare cu Prof. I. D. Stefanescu;.
78.1937, Noul Testament, traducere noua a lui Ioan (Irineu) Mihalcescu, fostul profesor de teologie dogmatica a lui D. Cornilescu si Prof. Teodor M. Popescu, si el coleg de scoala cu D. Cornilescu.
79."Biblia Carol al II lea - 1938" este traducerea Pr. Vasile Radu si Gala Galaction, de aceasta data dupa editia critica a textului ebraic intocmit de Rudolf Kittel (1937) si a Septuagintei (editia R. Rahlfs, 1935)-la aniversarea a 250 de ani a Bibliei de la Bucuresti 1688 - sponsorizata de principele Carol al II-lea, la 11 ani de la urcarea sa pe tron. Editia nu a primit recunoasterea Sfantului Sinod, nemultumindu-l pe Patriarhul Miron Cristea, ce a vazut in acest lucru o sfidare a autoritatii sale si o tradate a pactului cu Mitropolitul Nicodim.
80.1941 Noul Testament, editie sinodala a proaspat Patriarhului Nicodim Munteanu.
81.1942 Noul Testament, traducerea Ioan (Irineu) Mihalcescu, nedand satisfactii traducerea sa nu s-a mai reluat.
82.1942 Noul Testament, traducere noua a Episcopului Clujului Nicolae Colan care a folosit ca baza textul Bibliei lui Saguna. Tiparirea s-a repetat si in 1945.
83.A treia Biblie sinodala (1944), la 8 ani dupa cea dintai. Ea include traducerea noua a Noului Testament efectuata de catre Nicodim, la care se adauga contributia lui Vasile Radu si Gala Galaction din precedenta editie sinodala. Acum batranul patriarh avea o contributie de 51 de carti, iar ceilalti doi, de doar 24 de carti. Nesperata dar savurata revansa a traducatorului octogenar!.
84.Noul Testament si Psalmii, 1949, o traducere noua facuta de echipa teologilor de la Biserica ortodoxa reformata din str. Carol Davila nr. 48, din Bucuresti, Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru), Teodor Popescu si Emil Constantinescu.
85.A patra Biblie Sinodala (1968) va apare dupa al II-lea Razboi, reluand traducerea Vechiului Testament din 1936 si pe cea a Noului Testament din 1951(traducerea Galaction), cu textul revizuit de catre Pr.I. Gagiu, Prof. Teodor M. Popescu si Prof. Dumitru Radu, traducerea Vechiului Testament fiind tot cea realizata de triumviratul Nicodim, Radu, Galaction. In 1957 se tipareste o Psaltire cu innoiri de limba.
86.Noul Testament, 1949 - ultima tiparire a traducerii lui Nicodim, facuta sub conducerea noului Patriarh Justinian Marina.
87.1975 Noul Testament-de dr. Emil Pascal, teolog catolic, tiparita la Paris, cu numeroase innoiri de limba si conceptii si termeni teologici corect redate.
88.1975 Biblia - editia sinodala, sub conducerea lui Justinian, o revizuire a editiilor precedente.
89.1977 - Cantarea Cantarilor, editie poetica, realizata de Ioan Alexandru.
90.1979 - Noul Testament si Psalmii, revizuit, sub conducerea noului Patriarh Justin Moisescu.
91.1981 - Noul Testament, traducerea Cornilescu, revizuit de W. I. la aniversarea a 60 de ani de la traducerea primei sale traduceri a Bibliei.
92.1982 - Biblia - editie sinodala, sub comanda lui Justin Moisescu.
93.1984 - Noul Testament, o traducere dupa editia parafrazata "Living Bibles International" a teologului american K.Taylor.
94.1988 - Biblia, editie Cornilescu revizuita de Dotu Motz.?.
95.1989 - Biblia, editia sinodala a noului patriarh Teoctist, revizuire.
96.1989 - 1990 - Biblia, traducere revizuita a lui Cornilescu, cunoscuta si sub denumirea de "Biblia cu triunghi" realizata de o echipa a Adunarii crestine din str. Dr.Felix din Bucuresti.
97."Biblia Internationala de studiu inductiv"; editata de "Precept Ministries", avand la baza versiunea Cornilescu standard si multe lectiuni si note, dictionar, harti si concordanta.
98.1993 - Noul Testament si Psalmii, traducere noua de Olimpiu S. Cosma.
99.1998, Noul Testament si Psalmii, traducerea Cornilescu 1931, revizuita, intr-un format nou, cu multe note de subsol, editata de echipa fratilor crestini din str. Dr. Felix din Bucuresti.
100.2000 - Noul Testament, traducere noua in limba romana moderna, sponsorizata de World Bible Translation Center inc. din USA. Nu se cunosc autorii.
101.2002 - "Biblia Cornilescu II", traducerea literala Cornilescu II, din 1931, actualizata, intr-un format nou, cu multe note de subsol, un instrument deosebit de util cercetatorilor crestini de orice confesiune. Tiparita de GBV in Germania in tiraje de masa si difuzata de Adunarea crestina din str, Dr. Felix si "Societatea Biblica Romana" din Bucuresti.
102.2002 - "Biblia sau Sfanta Scriptura", traducere noua coordonata de "Trinitarian Bible Society", din Anglia avand ca baza matricea traducerii Nitzulescu.
103.2002 - Biblia de studiu Thomson, avand textul traducerii Cornilescu, cu aparatul de studiu Thompson, realizata de un grup de editori (Editura Buona Nuvella si Editura Universitatii Emanuel).
104.2003 - Noul Testament, editie Cornilescu revizuita de prof. dr. Iosif Ton.
